După cum deja aţi remarcat trecând pe la chioşcurile cu presă scrisă (sau din concursul anunţat ceva mai devreme în această dimineaţă) FHM vă propune în acest sfârşit de an un ghid referitor la sistemul de operare Android.

Dacă ar fi să trecem sumar în revistă sumarul revistei, atunci ar trebui să vă spunem că începem uşor cu o descrierea a sistemului în sine, a conceptului open-source şi a versiunilor succesive de Android, toate cu nume de dulci bunătăţi. Continuăm cu părţile esenţiale ale sistemului şi cele mai comune dintre setări, inclusiv cele legate de conectarea la reţea sau cele privitoare la intimitate şi securitate. Un accent deosebit am pus pe patru linii mari de activităţi: comunicare şi socializare, gestionarea fişierelor şi a documentelor, utilizarea funcţiilor audio şi realizarea şi gestionarea fotografiilor sau a filmuleţelor video.

Apoi, profitând de faptul că se apropie Crăciunul, am pus laolaltă o lungă listă de propuneri de telefoane şi tablete pentru toate gusturile, sexele şi… buzunarele. În plus, ca să nu te plictiseşti după ce le vei cumpăra, ne-am gândit să îţi recomandăm cele mai în vogă aplicaţii ale momentului, unele gratuite, altele nu, dar în mod cert nu degeaba…

În plus, vei mai găsi în interior un cupon cu un cod unic pe care îl poţi folosi pentru a participa la concursul de care pomeneam mai sus. Poţi câştiga un LG Optimus Sol. Cu Android, desigur…

Sunt 100 de pagini cu totul. La un preţ de Cico: 5,90 lei. Sperăm să îţi prindă bine.

Făceam acum câteva zile o aluzie nu tocmai subtilă la lupta constantă dintre utilizatorii de Android şi cei de iOS (cărora le putem spune “utilizatori Apple”). Astăzi am găsit în Ziarul Financiar un spot pentru terminalul Galaxy S 2 ce face un mişto, la fel de subtil ca şi aluzia mea, de cei care stau ore în şir la coadă aşteptând să cumpere noua invenţie ce va revoluţiona tehnologia (anual).

Ți s-a întâmplat vreodată să fii atât de nervos pe pisica prietenei tale încât s-o iei de ceafă și să vrei s-o ascunzi undeva, numai ca să nu-i mai vezi moaca de felină torcătoare care nu știe decât să profite de grațiile alesei tale, în detrimentul tău? Și care ar fi fost cel mai neobișnuit loc în care să îndeși patrupedul? Poate ditamai imprimanta, care ocupa jumătate din biroul prietenei? Hmmm, un loc perfect, unica problemă ar fi fost ecoul mieunatului…

De-acum însă, pisicile obraznice din întreaga lume au scăpat (nemernicele, cu viețile lor!) de această posibilă problemă. Pentru că HP a lansat o imprimantă atât de slim încât nici măcar șoarecele prins de Miss Miaunescu n-ar încăpea în ea în mod natural. HP Envy 110 e-All-in-One e o combinație perfectă între eficiență și eleganță, fiind totodată o multifuncțională compactă, care dispune de o tăviță pentru hârtie care se deschide automat doar atunci când e nevoie de ea. Și asta nu e tot: HP Envy are un display touch color de dimensiuni mari, prin care ai acces la Internet și la o gamă diversă de aplicații HP. Și, lucrul cel mai important (dincolo de faptul că imprimă, scanează și copiază) este că se poate conecta direct la rețeaua Wi-Fi, cu ajutorul funcției HP Auto Wireless Connect.

Adaugă și faptul că HP Envy are (ca variantă) o culoare albă, care va face să-și roadă ghearele de invidie orice felină nesuferită ce va dori să se ascundă benevol în ea – dar nu va avea loc. De aceea, cumpără-ți o Envy și plaseaz-o pe biroul TĂU. Snoopy al TĂU se va bucura să vadă cum fotografiile de calitate (în care se află și el) ies din ea one by one. Sau, mai exact… All-in-One.

Probabil că ştiaţi, şi dacă nu, aflaţi acum, Apple a dat în judecată Samsung pentru că, spune compania, aceştia au copiat iPhone-ul şi iPad-ul. Deşi dispozitivele sunt similare, nu ai cum să nu te întrebi, cel puţin în cazul tablete, dacă este vorba de plagiat sau pur şi simplu toate tabletele arată la fel, fiind 95% ecran. Presupun ca acestei întrebări trebuie de fapt judecătorii să dea un răspuns. În orice caz, avocaţii apărării au susţinut că orice persoană normală poate face diferenţa dintre cele două modele, în special din cauza faptului că pe doar pe cea de la Samsung exista logo-ul Samsung. Like dooh!

Judecătoarea Lucy Koh a decis să testeze acest argument printr-un experiment destul de simplu. Ea a ţinut ambele tablete deasupra capului, iar avocaţii au fost puşi să identifice, de la o distanţă de 3 metri, cărei tablete îi iau apărarea. Niciunul dintre cei doi avocaţi Samsung nu au putut să facă acest lucru. Dacă asta demonstrează că tabletele seamănă, sau doar că avocaţii au nevoie de un control oftalmologic, este irelevant, au dat-o-n bară şi judecătoarea a decis împotriva Samsung.

Din fericire pentru Samsung, deşi judecătoarea a decis împotriva lor, nu a permis stoparea vânzărilor pentru că încă nu se ştie dacă patentele Apple sunt cu adevărat valide. Se pare că Samsung au decis să aleagă alţi avocaţi pentru cazul în care se va decide acest lucru, şi poate şi o nouă abordare.

Via Geek.com

Conform Bloomberg, Sony a anunţat retragerea voluntară de pe piaţă a 1,6 milioane de televizoare din seria Bavaria din cauza unui mic defect ce le face mai predispuse la a se topi sau a lua foc decât restul televizoarelor, cu accent pe mic. Decizia a avut scânteia în septembrie, când un japonez a descoperit că TV-ul său a pornit un mic incendiu. Se pare că 11 astfel de incidente au avut loc în Japonia începând cu 2008, dar până în acest moment nimeni nu a fost rănit.

Vina cade pe sistemul de iluminat al display-ului ce se poate supraîncălzi, ducând la topirea părţii superioare a modelelor afectate. Trebuie menţionat că nu este prima dată când producătorul trebuie să retragă anumite produse din cauza supraîncălzirii. Pentru a rezolva problema, şi a îşi spăla pe cât posibil numele, Sony trimite tehnicieni care să verifice TV-urile şi, dacă este cazul, să înlocuiască piesa defectă. În cazul în care reparaţia nu se poate efectua pe loc, producătorul pune la dispoziţie un alt televizor, dar nu oferă înlocuirea celui defect sau contravaloarea acestuia.

Se pare că astfel de incidente nu au avut loc în afara Japoniei, un lucru destul de ciudat. Cum retragerea este una voluntară, Sony nu va avea prea mult de suferit pe termen lung, dar faptul că dezvoltă o istorie cu produse ce tind să ia foc şi, în plus, nu le înlocuiesc s-ar putea să le afecteze vânzările. Să fim serioşi, cu toate că îţi vine să-i dai foc de fiecare dată când îl deschizi pe un post autohton, nu vrei un televizor care să facă asta de unul singur.

Modelele afectate sunt: KDL-40D3400, KDL-40D3500, KDL-40D3550, KDL-40D3660,KDL-40V3000, KDL-40W3000, KDL-40X3000, KDL-40X3500.

La Adobe Max 2011 Timp Sweeney de la Epic Game a făcut un anunţ surprinzător, nu, nu are noul iPhone 5, dar ne-a spus că Unreal Engine 3 poate rula sub Flash. Asta înseamnă că, teoretic, jocuri precum Gears of War 3, Unreal Tournament 3 sau chiar Batman: Arkham City pot rula într-un simplu browser.

Este evident că, sub Flash, motorul grafic nu va arăta la fel de bine ca un joc real, dar trebuie să ne gândim la ce înseamnă asta pentru viitorul jocurilor browser-based. Dacă avem puţin noroc, vom putea să vedem cum creşte iarba din Farmville în 3D.

Partea proastă este că nu se putea alege un moment mai prost pentru un astfel de anunţ. Nu numai că Apple a renunţat la Flash în favoarea HTML 5, dar nici Adobe nu mai are planuri mari cu produsul lor. Şi, cu toate că nu prea văd cum ar putea această tehnologie să salveze un plugin ce crapă de trei ori pe zi de la moarte, este cu siguranţă un pas în faţă pentru jocurile din browser.

V-am mai arătat chestii mişto făcute din LEGO în trecut, dar niciuna nu se poate compara cu acest Star Destroyer din clasa Venator construit de Iomedes din 43.000 de piese şi care are 2,5m lungime şi cântăreşte 80 de kilograme.

Acesta nu este primul distrugător construit din LEGO, ba chiar este o copie a modelului contruit acum câţiva ani. Diferenţa este că modelul original, deşi făcut în mare parte din LEGO, avea şi şuruburi şi se folosea de lipici pentru a sta întreg. Urmaşul său însă îşi păstrează forma şi integritatea fără niciun fel de alt ajutor. Acum nu rămâne de văzut decât dacă piesa va putea fi mutată, sau va rămâne pentru vecie pe locul unde a fost construită.

Justin Shaw şi-a dorit un ceas care să-i arate ora pe toată suprafaţa planetei folosind lumina “soarelui” în locul plictisitoarelor numere. Nu ştiu cât de surprins a fost când a aflat că aşa ceva există, dar cu siguranţă preţul de câteva mii de dolari al unui astfel de dispozitiv sigur l-a lăsat mască.

Aşa că, la fel ca oricare alt om tehnic ce se respectă, a pus mâna şi şi-a făcut singur un astfel de ceas. Pe lângă faptul că arată mişcarea luminii pe glob, dispozitivul ţine cont şi de schimbările intensităţii acesteia în funcţie de anotimpuri, precum şi de ciclurile ciudate de la poli. Mi-ar plăcea şi mie un astfel de ceas pe perete.

Luptându-se probabil cu lipsa de spaţiu, aşa cum ni se întâmplă tuturor, timofend, un user reddit, şi-a propus să rezolve problema modând un PlayStation 3 şi un Xbox 360 astfel încât să încapă într-o simplă carcasă tower.

Nu este chiar consola universală la care speram, dar o simplă carcasă ocupă cu mult mai puţin spaţiu. Sistemul, în ciuda celor la care se gândeşte oricine când aude de existenţa lui, nu este dotat cu răcire lichidă. Timofend menţionează că temperatura din carcasă, cu ambele console pornite, ajunge pe la 40 de grade, teperatură la care PC-ul meu ajunge de unul singur fără probleme.

Câteodată, în 99% din timp, Japonia este ciudată. De data aceasta este ciudată pentru că au un produs ce vrea să mimeze mâna unui copil lipită de un iPhone 4, la preţul minim de $64. Măcar va merge mână-n mâna cu încărcătorul ombilical, nu? Aşa cum punctează Nerd Approved, până şi pagina magazinului de unde poate fi cumpărat produsul crede că este ciudat, începând descrierea acestuia cu o întrebare de bun simţ “De ce?”.

Aşa da tată. El a făcut un robot din LEGO ce produce clătite sub forma capului lui Mickey Mouse şi forma de camion (pentru băieţei). Şi este atât de drăguţ încât îşi lasă fiica în apropierea lui. Nu este el un foarte bun cameraman, însă îl iertăm, a construit un robot ce face clătite!

Lytro este o companie de care probabil nu aţi auzit până acum şi care a anunţat de curând o cameră ce are o nouă abordare asupra fotografiei, una despre care vom auzi din ce în ce mai des în anii următori.

În loc să producă o cameră care are mai mulţi mega-pixeli, sau una mai uşoară sau mai ieftină, Lytro vrea să schimbe industria fotografiei prin inventarea unui aparat care produce imagini ce conţin destulă informaţie încât permit schimbarea planului focalizat chiar şi după ce au fost făcute. Vă vine sau nu să credeţi, cele două imagini sunt două ipostaze ale aceleiaşi fotografii în care a fost schimbată focalizarea de pe carte, pe domnişoara din iarbă.

Aceste imaginii ce conţin foarte multă informaţie sunt realizate prin ceea ce inventatorii numesc tehnologia câmpului de lumină. Pentru noi, muritorii de rând, aceştia ne explică. “În momentul în care faci o poză, lumea se reflectă de pe diferite suprafeţe în diverse direcţii. O cameră normală salvează ce vede în acel moment, înregistrând lumina, dar nu şi direcţia acesteia. Astfel obţinem o poză standard. Imaginile obţinute prin câmpul de lumină memorează şi direcţia luminii, rezultând un fel de copie digitală a scenei. Asta ne dă voie să refocalizăm.”

Din păcate, această cameră este doar în stadiul de demo, aşa că nu vă veţi putea cumpăra una încă. Tehnologia este cu adevărat geniala. Pe de altă parte, în ciuda acestui fapt, fotografii sunt obişnuiţi să focalizeze înainte de a face o fotografie, şi se descurcă fără probleme de ani de zile. Camera va fi o jucărie interesantă, dar nu cred că va avea un folos real, cel puţin nu în dispozitivele comerciale.

Invenţia va schimba însă, fară drept de apel, tehnologia camerelor de supraveghere şi a altor domenii unde imaginile nu sunt înregistrate cu un scop clar, ci pentru orice eventualitate. În plus, poate vom vedea în sfârşit un zoom aşa ca în CSI.

Mai multe imagini puteţi vedea pe site-ul producătorului.

Anul trecut Airbus şi-au prezentat conceptul 2050, un avion eficient şi puţin dăunător mediului înconjurător. Cu puţin timp înainte de Salonul Aeronautic de la Paris, compania a scos la lumină viziunea lor asupra interiorului aceluiaşi avion.

În mai puţin de patruzeci de ani, călătorii se pot bucura de scaune ce îşi pot schimba forma şi care fac masaj, manevrare automată a bagajelor şi, un element minor, un corp transparent.

În ciuda acestor elemente, scopul principal al noii cabine de zbor concepute de Airbus este confortul personal. În primul rând avionul renunţă la ideea de scaune rezervate şi sistemul de clase. Partea din spatele aparatului de zbor este o zonă de lucru unde pasagerii pot accesa internetul în timpul zborului. Partea centrala este o punte cu funcţii multiple precum bar, sală de conferinţe sau un teren de golf virtual.

Dar partea din faţă este cea mai impresionantă, după cum declară oficialii companiei:

Zona de revitalizare este axată pe a da călătorilor o stare de bine şi a-i relaxa. Lor li se permite să îşi încarce bateriile prin intermediul aerului îmbogăţit cu vitamine şi antioxidanţi, al iluminatului, aromoterapiei şi acupuncturii în timp ce au o viziune infinită asupra lumii din jurul lor.

Cel mai fascinant aspect al avionului este “pielea”, despre care Airbus declară că va fi făcută din materiale bazate pe plante şi care poate fi transparent. Filmul de prezentare ne sugerează că învelişul va fi şi deştept, permiţând pasagerilor să facă anumite secţiuni opace, astfel încât să nu fie deranjaţi de soare. Este de aflat dacă învelişul va rămâne transparent şi atunci când avionul întâlneşte o furtună sau în timpul unui viraj brusc

Desigur, să nu uităm că este doar un concept ce nu are şanse de a vedea lumina realităţii. Însă, cine ştie, poate peste ani buni vom putea vedea ce se întâmplă în jurul nostru atunci când zburăm.

Alaska Airlines a declarat că până la jumătatea lunii iunie toţi piloţii săi vor fi dotaţi cu noul iPad. Menit să înlocuiască masivele manuale de zbor, schimbarea îi scuteşte pe piloţi de a căra masivele cărţi de 23kg. Un alt avantaj este că scapă pădurile lumii de a produce 2.4 milioane de foi de hârtie.

În locul cărţilor, piloţii vor avea versiunile pdf ale manualelor ce vor fi citite prin aplicaţia GoogleReader.

Compania are de gând să folosească iPadurile şi în alte domenii, dorind să înlocuiască şi hărţile de zbor cu versiuni electronice ale lor.

Partea dubioasă este că iPadul este un device clasa 1 şi trebuie oprit în timpul decolărilor şi aterizărilor.

Magia nu mai mulţumeşte de mult publicul cu un iepure scos din pălărie. Vrăjitorii, nu cei care agaţă picipoance-n club, trebuie să găsească mereu noi metode de a minuna lumea. De exemplu, cel de mai jos a combinat magia cu tehnologia, folosind Kinectul ca instrunment al iluziei.

Acum cateva zile am vazut o bluza care primeste prin sms imbratisarile pe care ti le trimite cineva si apoi, cu ajutorul unor pernute, iti da senzatia acelei imbratisari. O idee interesanta si oarecum fun. Totusi, asta mi se pare prea mult:

Designerul Jonathan Robson a realizat ceea ce probabil transforma realitate visul multora dintre noi cu aceasta casca spatiala Lego in marime naturala, ce poate fi purtata. Mult au balit fanii Lego la dupa accesoriu perfect pentru capul lor, pe care sa-l poata purta atunci cand isi asambleaza modelul preferat, si in sfarsit, acesta si-a facut facut aparitia!

Din punctul meu de vedere insa, aceasta casca trebuie purtata oricand – la munca, la joaca, nunti, botezuri si prime intalniri. Iar daca e cineva caruia nu-i place casca mea, poate sa nu stea pe langa mine.

Ah, da, pe langa faptul ca este pure awsum, casca lui Robson are si o functie practica. Este un player audio ce se sincronizeaza cu benzi desenate pentru a ajuta copiii sa invete sa citeasca. Exista chiar un port USB in spatele acesteia pentru a incarca fisierele.

In cazul in care te gandeai ca Robson a inventat casca doar pentru a ajuta copiii, te inseli, el a fost motivat de dragostea sa pentru Lego:

Cand eram mic ma jucam des cu LEGO si citeam doar benzile desenate care veneau impreuna cu revistele lor. Vreau sa le dau ceva inapoi pentru ca m-au ajutat sa invat sa citesc.

Ideea de baza este minunatia inventiei, si ar trebui sa-si ocupe locul pe lista accesoriilor obligatorii.

“Hello? Are you still there?” Prgramatorul Jonathan Gruberman si artistul Leigh Nunan au lucrat impreuna pentru a produce o versiune din plus a mortalei, dar in acelasi timp adorabilei, turete Aperture Science pe care am cunoscut-o in Portal, si cu care ne-am reintalnit in Portal II (asta ca tot va povesteam saptamana trecuta despre Valve).

Daca mai vrei un motiv de bucurie, si sa te apuce teama si paranoia, Gruberman spune ca Dana Finchan lucreaza cu el la o versiune completa si functionala in marime naturala: “Cred ca dupa ce terminam varianta de plus, vom face una cu adevarat functionala, nu doar senzori si sunete, dar cu panouri care se deschid, si poate niste arme Airsoft.”

Data viitoare cand trebuie sa opresti un program, sau chiar sa dai reboot calculatorului tau folosind combinatia CTRL+ALT+DEL, gandeste-te la David Bradley, inginerul IBM care a inventat comanda.

In timpul unei reuniuni din 2004 ce celebra a 20-a aniversare a IBM PC, vedeta IT a scos la iveala faptul ca a creat aceasta scurtatura pentru a economisi timp, dat fiind faptul ca munca sa ii cerea sa isi opreasca si reporneasca des calculatorul.

El adauga ca nu a vrut niciodata sa faca aceasta combinatie publica, dar a fost “obligat” de catre IBM care a gasit-o extreme de folositoare.

P.S. Bill nu pare foarte amuzat de remarca lui David.

Pe net circula de cateva zile povestea unui hard disk misterios pe care cineva l-a vazut la serviceul unui prieten.

Un client al serviceului a adus hardul “stricat” despre care spune ca are o capacitate de 500GB. Hardul fusese cumparat “dintr-un magazin chinezesc la un pret extrem de scazut”. Partea ciudata a driverului este ca stocheaza “niste” date, dar uita tot ce salveaza inainte. Adica, daca pui un film pe el, nu poti vedea decat cateva minute din finalul acestuia.

Iata ce au descoperit atunci cand au desfacut carcasa:

Este un stick de 128MB ce functioneaza intr-un “ciclu” – cand ramane fara spatiu, rescrie peste datele deja salvate ale aceluiasi fisier. Cei de la service inca incearca sa afle cum au facut chinezii acest lucru, mai ales ca driverul arata “corect” marimea diskului si a fisierelor de pe el, iar scrierea unui fisier mare nu le afecteaza pe cele deja existente.

Acest tip de inselatorie este destul de des intalnit si pe eBay, doar ca hardurile achizitionate de acolo nu se chinuie atat de tare sa te convinga ca sunt autentice.

Aceasta stire circula de cateva zile pe blogurile si siteurile dedicate Apple, si, daca ne luam dupa succesul de care se bucura, o putem pune pe lista cu cele mai bune povesti cu Apple FanBoys.

Conform unei persoane “apropiate Apple” citat de MacRumors, un barbat ce a cumparat un iPad2 la scurt timp dupa lansare l-a returnat magazinului. Tehnicienii care trebuiau sa investigheze ce este in neregula cu aparatul au gasit lipit pe acesta un post-it pe care scria “Nevasta zice nu.”

Intr-un final, povestea a ajuns pana la urechile a doi VP ai Apple, care i-au trimis barbatului gratuit un iPad2 pe care i-au lipit un post-it cu mesajul “Apple zice da.”

Apar 500 de fani Apple care, dupa ce au citit povestea, au incercat acelasi lucru cu iPad-urile, iPhone-urile si MacBook Pro-urile din dotare, doar ca sa fie dezamagiti atunci cand Apple i-a refuzat.

Ciocanul sus

E puternic, frate! Procesorul e un AMD Phenom II X4 N930 care zbârnâie la 2.0GHz. Mai ales cu ajutorul celor 4GB de RAM şi al plăcii grafice dedicate ATI Mobility Radeon HD 5470. Şi apropo de grafică – cel mai interesant aspect este legat de capacitatea de a trece pe grafica integrată, mai economicoasă în materie de consum de energie – printr-o singură apăsare de tastă, atunci când nu ai nevoie de putere mare de procesare a imaginilor. În felul acesta durata de viaţă a bateriei creşte semnificativ.

Ciocanul jos

Am apreciat faptul că laptopul celor de la Acer nu era negru sau argintiu, totuşi culoarea maro închis, deşi stilată, ni s-a părut cam plictisitoare. Din fericire „de gustibus et coloribus non est disputandum”, aşa că remarca noastră nu se pune.

Într-o lume ”mobilă” din ce în ce mai ”androidizată”, Microsoft decide să facă un pas imens prin lansarea noului său sistem de operare pentru telefoane. Windows Phone 7 are un mesaj de bază transmis celor care îi dau târcoale: ”totul e nou!”. Uită tot ceea ce știai despre S.O. Windows și plonjează în noul Win Phone 7 pentru a-i descoperi minunățiile. Noi am testat primul telefon cu Windows Phone 7 ajuns în România (LG Optimus) și sprânceana ridicată a neîncredere, pe care o abordasem inițial, ”îmbătați” de concurență, a coborât imediat, făcând loc unor exclamații de apreciere.

În primul rând, ca să stabilim de la bun început: telefonul se ”mișcă” excelent. Nu e nici o diferență în comparație cu device-urile dotate cu Android sau cu iOS4. Mai departe, Windows Phone 7 are câteva caracteristici proprii, pe care le impune tuturor handset-urilor pe care este prezent și care reprezintă garanția unei platforme noi la care s-a lucrat din greu. Definitoriu este look-ul interfaței principale, compusă din icon-uri pătrate sau dreptunghiulare, editabile coloristic, în care sălășluiesc widgeturile telefonului. Astfel, recunoști de la distanță un telefon cu Windows Phone 7. Poate la prima vedere interfața nu e foarte atrăgătoare, însă în momentul în care realizezi că este cât se poate de ”vie”, percepția se schimbă. Un alt element impus de Microsoft este mediaplayer-ul de tip Zune HD, cu desfășurare pe orizontală, în care pozele, melodiile și filmele pot fi manevrate în feluri variate. Dar poate cea mai interesantă inovație a sistemului de operare este apariția așa numitelor ”hub”-uri: People, Pictures, Games, Music + Video, Marketplace și Office. De pildă, în hub-ul People vei grupa nu doar persoanele din lista de contacte ci tot ceea ce se întâmplă și ține de rețelele de socializare. Printre alte lucruri care vin la ”impuse” pe orice device cu Win 7 se numără tuch screen-ul cu minim 4 puncte de contact, accelerometrul și senzorii de proximitate, camera de minim 5MP, RAM de minim 256 MB și memorie flash de minim 8GB, radio FM, butoane dedicate pe panoul central și pe lateral, etc.

Și noutățile continuă: o mulțime de aplicații de calitate pot fi descărcate din Marketplace, acolo unde nu mai are acces orice dezvoltator ci doar cei certificați Microsoft (o garanție a calității și stabilității). În Marketplace vei cumpăra o aplicație doar dacă-ți place după ce ai posibilitatea să o încerci (uită de versiunile ”lite”). Jocurile se traduc în joncțiunea cu XBox-ul, consola Microsoft (din păcate încă nelansată în România).  Cu alte cuvinte, ai posibilitatea să joci pe mobil jocurile pe care le ai pe XBox. Apoi, emailul oferă posibilitatea integrării tuturor conturilor iar browserul IE 7 este extrem de rapid, reprezentând un salt uriaș în comparație cu ultimele variante.

Trei sunt lucrurile majore care putem spune că nemulțumesc la noul Windows Phone 7 (dincolo de sincronizarea exclusivă prin softul Zune), promisiunea celor de la Microsoft fiind însă ca undeva la începutul lui 2011, upgrade-urile de soft le vor rezolva: nu există funcția copy-paste (esențială, după părerea noastră), nu există multitasking (sau există, dar e primitiv) iar flash-ul e în continuare o noțiune lăsată în ceață, Gates părând decis să apeleze la propriul Silverlight.

În tot cazul, cu Windows Phone 7, Microsoft se aliniază frumușel, cu argumente solide, alături de cei care fac legea în lumea ”mobilă” (Apple și Google), bătălia devenind acum o dată în plus mai dură.

Mai multe informații despre sistemul de operare Windows Phone 7 poți afla aici.

Mai tii minte cum stergea bunica geamurile? Cum nu? Cu spirt si ziare, de simteai acel scartait pana in mijlocul creierului. Acum e mult mai usor, doar apesi pe un buton. Imi imaginez zeci de astfel de robotei pe fatadele marilor cladiri de birouri.